Inima bate puternic, aerul pare că nu mai ajunge, apare amețeala, iar un gând insistent spune „este un infarct” sau „se pierde controlul”. Apoi, după câteva minute, totul se retrage, lăsând în urmă epuizare și o frică nouă: frica de următorul atac. Așa descrie atacul de panică psihologul Anca Oltean din Cluj-Napoca, într-un material publicat pe site-ul propriu.
Ce se întâmplă, de fapt, în organism
Potrivit explicației de pe psihologancaoltean.ro, atacul de panică este alarma de incendiu a corpului, pornită fără incendiu. Sistemul de tip „luptă sau fugi” se activează brusc, la intensitate maximă. Adrenalina accelerează bătăile inimii, pentru ca sângele să ajungă mai repede la mușchi; respirația devine rapidă, de aici și amețeala; mușchii se tensionează, iar digestia încetinește.
Materialul subliniază că fiecare senzație înfricoșătoare are o explicație fiziologică obișnuită. Potrivit descrierii, episodul se stinge de la sine, de regulă în 5–20 de minute. Autoarea notează că atacurile de panică se numără printre motivele frecvente pentru care oamenii ajung la psiholog, iar persoanele care le trăiesc nu sunt izolate în această experiență.
Importanța controlului medical
Un detaliu repetat în material este că, la primele episoade, un control medical este binevenit. Palpitațiile pot avea și cauze somatice, iar existența unui răspuns medical clar sprijină ulterior munca psihologică. Psihologul nu pune diagnostice medicale; rolul lui este de evaluare psihologică și de intervenție de tip psihoterapeutic, iar colaborarea cu un medic este considerată utilă ori de câte ori situația o cere.
În același sens, site-ul amintește că rolurile celor doi specialiști sunt diferite: diagnosticul medical și medicația țin de psihiatru, în timp ce psihologul lucrează prin evaluare și prin tehnici validate științific. Colaborarea dintre ei poate fi utilă.
Tehnicile descrise pentru timpul unui episod
Materialul enumeră câteva principii pentru momentul în care apare un atac. Ele au caracter general, informativ, și nu constituie un plan personalizat:
- evitarea fugii din situație: părăsirea locului aduce ușurare imediată, dar învață creierul că locul era periculos și pregătește episodul următor;
- prelungirea expirației: inspirația pe nas, în patru timpi, urmată de o expirație lentă, în șase până la opt timpi, descrisă drept modalitate de a activa frâna naturală a corpului;
- ancorarea în prezent: numirea a cinci lucruri văzute, a patru atinse și a trei auzite;
- un dialog interior corect: în loc de „mor”, formula „este un val de adrenalină; este neplăcut, nu periculos; trece”.
Aceste tehnici sunt prezentate ca instrumente de gestionare a momentului, nu ca soluție de fond. Eficiența lor diferă de la o persoană la alta, iar utilizarea lor este discutată, în cabinet, în funcție de situația fiecărui client.
Frica de frică, mecanismul care menține problema
După un prim episod, multe persoane ajung să anticipeze următorul atac. Materialul descrie acest fenomen ca pe o frică nouă, distinctă de episodul în sine: teama de a retrăi senzațiile. Anticiparea duce la evitarea locurilor, a situațiilor sau a activităților în care s-a petrecut ori ar putea să se petreacă un atac, iar evitarea, deși aduce o ușurare imediată, restrânge treptat spațiul în care persoana se simte confortabil.
Din acest motiv, accentul se mută de la oprirea unui atac la recâștigarea treptată a teritoriului pierdut. Textul formulează ideea fără dramatism: gestionarea momentului este utilă, dar problema de fond este viața organizată în jurul fricii. Această perspectivă explică și de ce psihologii introduc, pe lângă tehnicile de calmare, un lucru treptat cu situațiile evitate.
Legătura cu gândurile repetitive
Frica de un nou atac poate fi însoțită de gânduri care se reiau: scenarii de tipul „și dacă…?”, analiza insistentă a senzațiilor corpului. Reluarea repetitivă a acelorași gânduri se numește ruminare, iar site-ul o leagă de întreținerea anxietății. În continuare, subiectul este tratat într-un material separat despre gândurile repetitive și ruminarea, care explică de ce mintea revine la aceleași teme și ce instrumente practice sunt descrise pentru a întrerupe bucla.
Abordarea pe termen lung
Pe termen lung, potrivit psihologului Anca Oltean, miza nu mai este doar gestionarea valului, ci evitarea construirii vieții în jurul fricii de atac. În consiliere se înțelege împreună mecanismul, se desfac interpretările catastrofice ale senzațiilor, de exemplu ideea că „palpitațiile înseamnă infarct”, și se reiau treptat situațiile evitate. Este vorba despre aceeași logică a terapiei cognitiv-comportamentale descrisă și pentru alte dificultăți: gândurile, comportamentele și senzațiile corpului sunt abordate împreună.
Site-ul menționează că, în cazul panicii, terapia cognitiv-comportamentală se desfășoară adesea pe parcursul a 8–12 ședințe. Ca orice interval orientativ, el nu constituie o promisiune, iar numărul real de întâlniri se stabilește după evaluarea inițială și se ajustează pe parcurs. Consilierea are loc cu programare prealabilă, în cabinetul din Cluj-Napoca sau prin videoconferință.
Ce se întâmplă în ședințe
Ședințele de consiliere urmează o structură în care mai întâi se înțelege istoricul și situația actuală, apoi se fixează obiectivele, se construiește un plan adaptat persoanei, cu exerciții pentru viața de zi cu zi, și se urmărește periodic progresul. Pentru panică, planul poate include identificarea gândurilor catastrofice, exersarea respirației și reluarea treptată a situațiilor evitate, în ritmul fiecărei persoane.
Site-ul indică, pentru o ședință individuală, o durată de maximum 50 de minute. Psihologul lucrează în principal cu adulți și adolescenți, iar pentru persoanele din afara Clujului ședințele pot avea loc online, prin videoconferință, cu aceeași structură și aceeași confidențialitate ca la cabinet.
Notă de încheiere
Informațiile despre atacul de panică au rol de orientare generală și nu țin loc de evaluare sau de intervenție de specialitate. Pentru situațiile de urgență, site-ul indică apelarea serviciilor de urgență, iar pentru sprijin emoțional imediat, linia Telefonul Vieții. Persoanele care recunosc în descriere episoadele propriilor atacuri pot discuta cu un specialist; cabinetul lui Anca Oltean, din Cluj-Napoca, primește clienți atât față în față, cât și online.
